Valoarea de sine este esenţa fiinţei umane. Fiecare persoană are valoare, importanţă şi demnitate. Suntem conştienţi de aceste lucruri şi spunem atunci că ne aflăm într-o poziţie de bine, de "OK" faţă de noi şi de ceilalţi.Există însă şi cazuri în care persoanele percep sentimentul valorii de sine mai mare sau mai mic decât este în realitate. Simţul propriei valori ţine de modul în care ne cunoaştem plusurile şi minusurile, de capacitatea de a ne cunoaşte aspectele pozitive şi posibilităţile noastre şi de asemenea de a ne accepta aspectele negative împreună cu limitele pe care le avem. Dacă minimalizăm sentimentul valorii de sine, vom ajunge să ne credem inferiori celorlalţi, să nu avem încredere în noi, să ne lipsească respectul de sine, capacitatea de a ne respecta şi accepta sinele ca fiind bun în esenţa sa. Şi un simţ prea înalt al propriei valori poate fi aproape la fel de problematic. Dând o atenţie mai mare valorii personale riscăm să devenim încrezuţi, să avem o atitudine de superioritate faţă de ceilalţi.Adevăratul simţ al valorii se construieşte treptat, etapă cu etapă, cu mândrie justificată faţă de realizările adevărate şi nu prin construirea de către o altă persoană a unui cocon de pozitivitate lipsit de realism. Aceasta se poate întâmpla atunci când lăudăm copilul în mod exagerat, fără discernământ, fără să ne asigurăm că a făcut ceva care într-adevăr merită laude. La polul opus, vom avea un sentiment al valorii de sine scăzut atunci când ne devalorizăm copilul, il criticăm nejustificat, nu îi permitem să gândească pentru sine sau atunci când vrea să îl ascultăm şi noi il tratăm cu indiferenţă. Toţi avem puncte vulnerabile şi puncte forte. Este important să ne acceptăm şi să ne placem aşa cum suntem în ansamblu, cu defectele şi calităţile noastre, să fim multumiţi de noi înşine, să ne asumăm responsabilitatea reuşitelor dar şi a eşecurilor, să ne măsurăm cu aceeaşi unitate de măsură şi realizările, dar şi greşelile. Contabilizând tot ceea ce facem într-o zi şi ţinând cont de faptul că orice lucru făcut are o importanţă, vom observa că în fiecare zi greşelile sunt mult mai puţine decât realizările şi chiar dacă ele există nu sunt nişte catastrofe ci întâmplări din care avem de învăţat. Dacă oamenii se simt satisfăcuţi de ei înşisi şi împliniţi, dacă sunt mulţumiţi de felul cum sunt, înseamnă că se respectă pe sine. Dacă acest lucru nu se întamplă, vor exista sentimente de inadecvare de sine şi de inferioritate.Să nu uităm însă că nimeni nu ne poate face să ne simţim inferiori fără acordul nostru şi să începem fiecare zi cu încredere în noi şi în posibilităţile noastre de a face faţă solicitărilor vieţii.
Sursa: http://www.121.ro/
