vineri, 30 ianuarie 2009
vineri, 19 decembrie 2008
Povestea zilei
Călătorind prin ţară, Moise întâlneşte un păstor şi rămâne cu el câteva zile, ajutându-l să-şi pască turma. La sfârşitul fiecarei zile, păstorul lua într-un blid cel mai bun lapte, pe care îl aşeza departe de locul de înnoptat, pe o piatră. -Pentru ce pui laptele acolo? a întrebat Moise. -Este lapte pentru Dumnezeu! a răspuns cu veneraţie păstorul. Mirat, Moise cere lămuriri: -Cum aşa? -În fiecare seară iau laptele cel mai bun şi-l dau ofrandă lui Dumnezeu! Văzând simplitatea omului, Moise a zâmbit şi l-a întrebat foarte serios : -Şi Dumnezeu îl bea? -Da! a exclamat sigur de sine păstorul. Dumnezeu bea laptele, pe care i-L ofer! Moise se hotăraşte să lumineze pe sărmanul naiv: -Dumnezeu este Spirit Pur, El nu cunoaşte setea şi foamea şi nu are nevoie deloc nevoie de laptele tău. -Eu găsesc dimineaţa blidul gol şi cu siguranţă că Dumnezeu îşi potoleşte setea cu acest lapte... -Nu Dumnezeu bea laptele tău! La noapte să veghem vasul, să vedem cine bea laptele. Convins că Dumnezeu bea laptele şi curios să vadă aceasta cu proprii ochi, păstorul se aşează împreună cu omul străin la pândă. În toiul nopţii, la lumina lunii, păstorul vede cum un animal micuţ se apropie de blid şi bea laptele lăsat pentru Dumnezeu. Dimineaţa, foarte trist, cu faţa întunecată şi inima strânsă, păstorul îi dă dreptate lui Moise. -Ai avut dreptate, o vulpe bea laptele meu! În noaptea următoare, Dumnezeu, i se arată lui Moise şi-i spune: 'Moise, este adevărat că sunt Spirit Pur, dar am primit cu bucurie ofranda de iubire a păstorului şi neavând trebuinţă de acel lapte, îndreptam într-acolo micul animal înfometat, care avea atâta nevoie. Tu ai lăsat animalul fără hrană, pe om fără bucuria şi liniştea că Eu îi primesc curată şi smerită ofranda, iar pe Mine, fără iubirea cuprinsă în gestul omului...' Iată cum orice lucru are mai multe înţelesuri, un gest frumos nu trebuie demolat de dragul adevărului, căci fiecare om are adevărul lui, iluzia protejează când adevărul ar putea zdrobi, iar noi oamenii putem interpreta realitatea numai pe măsura sufletului nostru.
Sursa: http://www.121.ro/
luni, 15 decembrie 2008
marți, 9 decembrie 2008
Case pentru tinerii căsătoriţi
Auzisem de la cineva, odată, că în Cehia tinerilor căsătoriţi li se oferă teren (dotat cu utilităţi gen gaz, apă, curent) pentru a-şi construi o casă pe el. La noi în România nici gand de aşa ceva. De ce la cehi se poate, şi la noi nu? Ce nu avem noi?
luni, 8 decembrie 2008
Omuleţul de zăpadă
Clinchet dalb de clopoţel, mirosind a brad, ninsoare,
Trecând pe la casa ta, aducând în dar
Amintirea celui drag, şi un strop de sărbătoare...
LA MULŢI ANI!
vineri, 5 decembrie 2008
Povestea zilei
Povestea vorbeşte despre un rege african care avea un prieten foarte bun din copilărie. Acest prieten avea obiceiul ca, indiferent de situaţia în care se afla (pozitivă sau negativă), să reacţioneze la fel: 'E foarte bine!' Într-o zi, regele şi prietenul său se aflau la vânătoare. Prietenul încărca şi pregătea armele pentru rege. Dintr-o greşeală, o armă s-a descărcat şi i-a retezat regelui buricul degetului mare. Examinând situaţia, prietenul a remarcat ca de obicei: 'E foarte bine!' La asta, regele a replicat: 'Nu, nu e bine deloc!' şi a ordonat ca prietenul lui să fie aruncat în închisoare. Un an mai târziu, regele vâna într-o zonă periculoasă. A fost capturat de canibali, care l-au dus în satul lor. L-au legat de un proţap şi se pregăteau să-l 'prepare'. Unul dintre canibalii care voia sa dea foc a observat că regele nu avea buricul degetului mare. Fiind superstiţiosi, aveau ca regulă să nu mănânce pe nimeni care nu era întreg. În concluzie, l-au eliberat pe rege. La întoarcerea acasa, regele şi-a reamintit de întâmplarea de la vânătoare, când îşi pierduse degetul şi, cuprins de remuşcări, ordonă să fie eliberat prietenul lui. 'Ai avut drepate' i-a spus prietenului proaspăt eliberat. 'A fost foarte bine că mi-ai retezat buricul degetului.' Şi a început să-i povestească păţania cu canibalii. 'Îmi pare foarte rău că te-am trimis la închisoare atâta vreme. A fost urât din partea mea să fac acest lucru.' 'Nu', a replicat prietenul, 'Este foarte bine!''Ce vrei sa spui cu asta, 'Este foarte bine?' Cum poate fi bine să-ţi trimiţi prietenul la puşcărie un an?' 'Dacă n-aş fi fost în închisoare, aş fi fost cu tine.'
Morala: Indiferent în ce situaţie te afli, depinde de tine şi de atitudinea ta dacă este o situaţie bună sau una rea .
miercuri, 3 decembrie 2008
Japanese tiger
Paletă, pensulă şi culori
Vas cu flori 2
miercuri, 29 octombrie 2008
Tristeţi matinale
Azi mă simt tristă...
Sâmbăta trecuta la cursul de actorie ni s-a dat un exerciţiu: Exprimarea abstractă a sentimentelor - adică, în loc de cuvinte trebuia să folosim cifre. Colegii mei au fost foarte inspiraţi şi pe mulţi dintre ei i-am aplaudat copilăreşte râzând cu gura până la urechi. Când mi-a venit rândul ştiam ce să fac (să îmi exprim sentimentele la volan, în traficul din Bucureşti). Însă cifrele abia îmi ieşeau pe gură, de parcă rămăsesem fără ele, aşa subit! Nu este o revelaţie că nu am cultul exprimării sentimentelor prin cuvinte, căci, de mică am fost nevoită să învăţ să mi le ascund. Într-un univers în care suportul lipseşte, a învăţa să te descurci de unul singur este un must. Iar eu am crezut că cel mai bine este să-ţi ascunzi sentimentele şi să arăţi cât de bine ştii să te descurci de una singură. Şi au trecut mai bine de 15 ani de atunci.
Am citit zilele trecute un articol, cum că femeia este făcută să dea iubire, nu să se descurce singură. Dar nu se specifica, în ce măsură trebuie ea să dea iubire, cui, şi mai ales de ce?
De ce, când tot ce vrem să primim este numai amăreala unor vieţi neîmplinite a celor pe care îi alegem să meargă lângă noi. De ce îi alegem tocmai pe aceşti oameni? Pentru că ne-am obişnuit cu lipsa de suport şi chiar nu o dorim. De ce îi lăsăm să ne amărească viaţa? Pentru că aşa vrem, sau pentru că, prosteşte credem în ei? Poate, pentru că îi iubim, sau doar credem asta.
Timpul e cel mai bun sfetnic, şi chiar dacă sunt tristă în dimineaţa asta, îmi va trece...
marți, 28 octombrie 2008
luni, 27 octombrie 2008
Să trăiţi bine sau teoria haosului la români
Care ar fi legătura între creşterea salariilor cu 50% şi situaţia în care ne aflăm? Păi e bine că, măcar un român din 10 îşi dau seama de efectele negative ale unei decizii promulgate numai dintr-un interes promoţional premergător alegerilor din toamnă. Păcat că se duc pe apa sâmbetei cei aproape 10 ani de chinuri, numai pentru că noi decidem că e "bine" ce se întâmplă. Dar, hai să ne uităm un pic şi la cifre - un exemplu este deprecierea leului, de Vineri 25,10,2008 de la 3.59 la 3.72, imediat după ce Băsescu a promulgat această lege. Alt hint? Indicatorii bursei care au scăzut, tot Vineri, cu 15%.
Cred că suntem un pic inconştienţi şi masochişti pentru că ne vrem răul continuu, fără să ne dăm prea bine seama de consecinţe. Dar, cum am putea, când aproape nimeni nu vrea să ne explice mai pe îndelete care sunt mecanismele ce stau în spatele unor astfel de legi individualiste, de partid. Şi chiar dacă se mai găseşte cineva care să încerce, pe o ureche ne intră şi pe cealaltă ne iese, din lipsă de timp, interes, o prea mare oboseală a simţurilor sau pură nesimţire...aş vrea să ştiu.
Surse:
http://www.standard.ro/articol_65336/ratingul_s_p_trage_in_jos_leul__bursa_era_deja_ko.html http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/108217/Scandalul-50--luat-la-bani-marunti.html
http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/51335/Leul-deprecieri-de-1-4-in-sedinta-de-vineri.html
http://www.wall-street.ro/slideshow/Piete-de-capital/51381/Criza-financiara-la-BVB-Se-poate-si-mai-rau.html
http://www.adevarul.ro/articole/scandalul-50-luat-la-bani-marunti.html
http://www.adevarul.ro/articole/tariceanu-politicile-populiste-vor-narui-cresterea-economica-in-cateva-luni.html
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


