luni, 6 iulie 2009

marți, 14 aprilie 2009

Momente/Moments (quotes)

Fiecare moment în care te bucuri sau apreciezi, mulţumeşti, admiri, binecuvântezi, râzi sau iubeşti îţi dă putere şi viaţă. Fiecare clipă în care poţi să te simţi bine în interiorul tău înseamnă o oră sau un an de viaţă mai mult, şi nu doar pentru tine însuţi, cât şi pentru cei ce trăiesc în preajma ta. Orice fel de criză ar trece prin existenţa ta de zi cu zi, oricât de dezastruoasă s-ar prezenta o situaţie, aminteşte-ţi că nu atât străduinţa ta imediată de a o rezolva este remediul, cât puterea ta de a găsi energie. De a te simţi mai bine. De a întrezări în interior speranţă şi puterea de a depăşi situaţia. Mobilizează-te întotdeauna pozitiv. Când esti deprimat şi strâns cu uşa de o situaţie de viaţă, nu te scufunda în depresia ta şi nu-ţi plânge prea mult de milă, căci prin aceasta îţi iei singur puterea. Du-te pe stradă, într-un parc, acolo unde sunt oameni fericiţi, copii fără griji, fiinţe care se bucură. Bucuria este contagioasă. Orice stare umană este contagioasă. Ca sa poţi trăi printre oameni disperaţi şi deprimaţi, trebuie să fii atât de mult fericit, încât să devină şi ei fericiţi, ori să devii la fel de disperat ca şi ei. Ţine minte: orice bucurie pe care o simţi, orice apreciere, orice moment de iubire, orice stare de bine este ca o gramadă de aur pentru tine şi pentru lumea din jur. Asta înseamnă viaţă, energie, conştiinţă înaltă şi puterea de a trăi, orice s-ar prăbuşi împrejur. Şi, când eşti profund tulburat de vreo problemă de viaţă, trebuie să lucrezi intens cu tine pentru a găsi motive de bucurie. Acesta este adevăratul dar al tău pentru viaţă.

vineri, 6 martie 2009

Despre Valoarea de Sine

Valoarea de sine este esenţa fiinţei umane. Fiecare persoană are valoare, importanţă şi demnitate. Suntem conştienţi de aceste lucruri şi spunem atunci că ne aflăm într-o poziţie de bine, de "OK" faţă de noi şi de ceilalţi.Există însă şi cazuri în care persoanele percep sentimentul valorii de sine mai mare sau mai mic decât este în realitate. Simţul propriei valori ţine de modul în care ne cunoaştem plusurile şi minusurile, de capacitatea de a ne cunoaşte aspectele pozitive şi posibilităţile noastre şi de asemenea de a ne accepta aspectele negative împreună cu limitele pe care le avem. Dacă minimalizăm sentimentul valorii de sine, vom ajunge să ne credem inferiori celorlalţi, să nu avem încredere în noi, să ne lipsească respectul de sine, capacitatea de a ne respecta şi accepta sinele ca fiind bun în esenţa sa. Şi un simţ prea înalt al propriei valori poate fi aproape la fel de problematic. Dând o atenţie mai mare valorii personale riscăm să devenim încrezuţi, să avem o atitudine de superioritate faţă de ceilalţi.Adevăratul simţ al valorii se construieşte treptat, etapă cu etapă, cu mândrie justificată faţă de realizările adevărate şi nu prin construirea de către o altă persoană a unui cocon de pozitivitate lipsit de realism. Aceasta se poate întâmpla atunci când lăudăm copilul în mod exagerat, fără discernământ, fără să ne asigurăm că a făcut ceva care într-adevăr merită laude. La polul opus, vom avea un sentiment al valorii de sine scăzut atunci când ne devalorizăm copilul, il criticăm nejustificat, nu îi permitem să gândească pentru sine sau atunci când vrea să îl ascultăm şi noi il tratăm cu indiferenţă. Toţi avem puncte vulnerabile şi puncte forte. Este important să ne acceptăm şi să ne placem aşa cum suntem în ansamblu, cu defectele şi calităţile noastre, să fim multumiţi de noi înşine, să ne asumăm responsabilitatea reuşitelor dar şi a eşecurilor, să ne măsurăm cu aceeaşi unitate de măsură şi realizările, dar şi greşelile. Contabilizând tot ceea ce facem într-o zi şi ţinând cont de faptul că orice lucru făcut are o importanţă, vom observa că în fiecare zi greşelile sunt mult mai puţine decât realizările şi chiar dacă ele există nu sunt nişte catastrofe ci întâmplări din care avem de învăţat. Dacă oamenii se simt satisfăcuţi de ei înşisi şi împliniţi, dacă sunt mulţumiţi de felul cum sunt, înseamnă că se respectă pe sine. Dacă acest lucru nu se întamplă, vor exista sentimente de inadecvare de sine şi de inferioritate.Să nu uităm însă că nimeni nu ne poate face să ne simţim inferiori fără acordul nostru şi să începem fiecare zi cu încredere în noi şi în posibilităţile noastre de a face faţă solicitărilor vieţii.

luni, 2 februarie 2009

Gândul Zilei

Cei care se tem de pierdere se tem de câştig. Capacitatea de a câştiga este şi capacitatea de a participa la viaţă, de a îndrăzni, de a avea curajul, de a cere, de a striga, de a căuta, de a spera şi de a avea încredere în câştigul nostru. Noi câştigăm şi din ceea ce pierdem în mod aparent. Facem aceasta zi de zi, dar nu căutăm, nu privim, nu ascultăm şi, ca urmare, nu înţelegem. A sta aproape de sufletul nostru este un alt fel de a intra cu fast în împărăţia cerurilor. În faţa pierderii nu trebuie să fim puternici, ci... doar noi înşine. Pierde cel ce se teme de câştig, căci a câştiga înseamnă a recunoaşte vulnerabilitatea şi nu puterea noastră, de aceea smerenia este foarte importantă de înţeles.

vineri, 30 ianuarie 2009

Gheisha

Mi-a plăcut imaginea şi am încercat să o reproduc cât mai fidel. Tot în guaşă, pe planşă de desen.

vineri, 19 decembrie 2008

Povestea zilei

Călătorind prin ţară, Moise întâlneşte un păstor şi rămâne cu el câteva zile, ajutându-l să-şi pască turma. La sfârşitul fiecarei zile, păstorul lua într-un blid cel mai bun lapte, pe care îl aşeza departe de locul de înnoptat, pe o piatră. -Pentru ce pui laptele acolo? a întrebat Moise. -Este lapte pentru Dumnezeu! a răspuns cu veneraţie păstorul. Mirat, Moise cere lămuriri: -Cum aşa? -În fiecare seară iau laptele cel mai bun şi-l dau ofrandă lui Dumnezeu! Văzând simplitatea omului, Moise a zâmbit şi l-a întrebat foarte serios : -Şi Dumnezeu îl bea? -Da! a exclamat sigur de sine păstorul. Dumnezeu bea laptele, pe care i-L ofer! Moise se hotăraşte să lumineze pe sărmanul naiv: -Dumnezeu este Spirit Pur, El nu cunoaşte setea şi foamea şi nu are nevoie deloc nevoie de laptele tău. -Eu găsesc dimineaţa blidul gol şi cu siguranţă că Dumnezeu îşi potoleşte setea cu acest lapte... -Nu Dumnezeu bea laptele tău! La noapte să veghem vasul, să vedem cine bea laptele. Convins că Dumnezeu bea laptele şi curios să vadă aceasta cu proprii ochi, păstorul se aşează împreună cu omul străin la pândă. În toiul nopţii, la lumina lunii, păstorul vede cum un animal micuţ se apropie de blid şi bea laptele lăsat pentru Dumnezeu. Dimineaţa, foarte trist, cu faţa întunecată şi inima strânsă, păstorul îi dă dreptate lui Moise. -Ai avut dreptate, o vulpe bea laptele meu! În noaptea următoare, Dumnezeu, i se arată lui Moise şi-i spune: 'Moise, este adevărat că sunt Spirit Pur, dar am primit cu bucurie ofranda de iubire a păstorului şi neavând trebuinţă de acel lapte, îndreptam într-acolo micul animal înfometat, care avea atâta nevoie. Tu ai lăsat animalul fără hrană, pe om fără bucuria şi liniştea că Eu îi primesc curată şi smerită ofranda, iar pe Mine, fără iubirea cuprinsă în gestul omului...' Iată cum orice lucru are mai multe înţelesuri, un gest frumos nu trebuie demolat de dragul adevărului, căci fiecare om are adevărul lui, iluzia protejează când adevărul ar putea zdrobi, iar noi oamenii putem interpreta realitatea numai pe măsura sufletului nostru.

luni, 15 decembrie 2008

Moşul în Draft

Moşul a adus cadourile după care şi-a luat sania şi a plecat...Mai am de lucrat la ea, căci îi lipseşte parcă ceva...

marți, 9 decembrie 2008

Case pentru tinerii căsătoriţi

Auzisem de la cineva, odată, că în Cehia tinerilor căsătoriţi li se oferă teren (dotat cu utilităţi gen gaz, apă, curent) pentru a-şi construi o casă pe el. La noi în România nici gand de aşa ceva. De ce la cehi se poate, şi la noi nu? Ce nu avem noi?

luni, 8 decembrie 2008

Omuleţul de zăpadă

Prin troiene de omăt, se făcea o arătare...
Clinchet dalb de clopoţel, mirosind a brad, ninsoare,
Trecând pe la casa ta, aducând în dar
Amintirea celui drag, şi un strop de sărbătoare...
LA MULŢI ANI!

vineri, 5 decembrie 2008

Povestea zilei

Povestea vorbeşte despre un rege african care avea un prieten foarte bun din copilărie. Acest prieten avea obiceiul ca, indiferent de situaţia în care se afla (pozitivă sau negativă), să reacţioneze la fel: 'E foarte bine!' Într-o zi, regele şi prietenul său se aflau la vânătoare. Prietenul încărca şi pregătea armele pentru rege. Dintr-o greşeală, o armă s-a descărcat şi i-a retezat regelui buricul degetului mare. Examinând situaţia, prietenul a remarcat ca de obicei: 'E foarte bine!' La asta, regele a replicat: 'Nu, nu e bine deloc!' şi a ordonat ca prietenul lui să fie aruncat în închisoare. Un an mai târziu, regele vâna într-o zonă periculoasă. A fost capturat de canibali, care l-au dus în satul lor. L-au legat de un proţap şi se pregăteau să-l 'prepare'. Unul dintre canibalii care voia sa dea foc a observat că regele nu avea buricul degetului mare. Fiind superstiţiosi, aveau ca regulă să nu mănânce pe nimeni care nu era întreg. În concluzie, l-au eliberat pe rege. La întoarcerea acasa, regele şi-a reamintit de întâmplarea de la vânătoare, când îşi pierduse degetul şi, cuprins de remuşcări, ordonă să fie eliberat prietenul lui. 'Ai avut drepate' i-a spus prietenului proaspăt eliberat. 'A fost foarte bine că mi-ai retezat buricul degetului.' Şi a început să-i povestească păţania cu canibalii. 'Îmi pare foarte rău că te-am trimis la închisoare atâta vreme. A fost urât din partea mea să fac acest lucru.' 'Nu', a replicat prietenul, 'Este foarte bine!''Ce vrei sa spui cu asta, 'Este foarte bine?' Cum poate fi bine să-ţi trimiţi prietenul la puşcărie un an?' 'Dacă n-aş fi fost în închisoare, aş fi fost cu tine.'
Morala: Indiferent în ce situaţie te afli, depinde de tine şi de atitudinea ta dacă este o situaţie bună sau una rea .

miercuri, 3 decembrie 2008

Colinda de porţelan

Vine Crăciunul cu paşi repezi, cu miros de iarnă şi nasuri îngheţate, cu mere, portocale, brazi şi ornamente strălucitoare şi fulgi de nea pe la felinare...Cioc, Cioc, ne primiţi cu colinda? Original poză sus şi desenul poză jos.

Japanese tiger

Tigrul e desenat folosind guaşe. Desenul are ca muză de inspiraţie o imagine veche, rămasă moştenire de la bunica dinspre tată, imagine desenată pe un fel papirus japonez. The tiger is draw using gouaches. The picture was inspired by an old image on a kind of japanese papirus inherited from my father side grandmother.

Paletă, pensulă şi culori

Şi acum să trecem la ceva mai complicat, folosirea guaşelor...Aceasta este paleta mea pe care îmi împrăştii culorile înainte de a le aşeza pe foaia de desen. La fabricarea ei m-a ajutat soţul meu care a tăiat-o cu ajutorul unei pânze de traforaj dintr-o placă, tot din chitul de traforaj utilizat de băieţi, pe vremuri, în clasele primare, la ora de lucru manual. Let us complicate things and start drawing using gouaches...The pallete was made by my husbant using fretwork kit.

Vas cu flori 2

Nu la fel de reuşită ca prima vază cu flori, dar merge pentru exerciţiu. Not as good as the first vase, but good for practice.

Vas cu flori 1

Desenul a fost realizat în cărbune, după care, am revenit şi l-am desenat în culori pastelate. Muza a fost chiar vaza de pe biroul meu. The dawing was realized with charcoal and pastel colors. The inspiration came from the bowl from my home desk.

miercuri, 29 octombrie 2008

Tristeţi matinale

Azi mă simt tristă... Sâmbăta trecuta la cursul de actorie ni s-a dat un exerciţiu: Exprimarea abstractă a sentimentelor - adică, în loc de cuvinte trebuia să folosim cifre. Colegii mei au fost foarte inspiraţi şi pe mulţi dintre ei i-am aplaudat copilăreşte râzând cu gura până la urechi. Când mi-a venit rândul ştiam ce să fac (să îmi exprim sentimentele la volan, în traficul din Bucureşti). Însă cifrele abia îmi ieşeau pe gură, de parcă rămăsesem fără ele, aşa subit! Nu este o revelaţie că nu am cultul exprimării sentimentelor prin cuvinte, căci, de mică am fost nevoită să învăţ să mi le ascund. Într-un univers în care suportul lipseşte, a învăţa să te descurci de unul singur este un must. Iar eu am crezut că cel mai bine este să-ţi ascunzi sentimentele şi să arăţi cât de bine ştii să te descurci de una singură. Şi au trecut mai bine de 15 ani de atunci. Am citit zilele trecute un articol, cum că femeia este făcută să dea iubire, nu să se descurce singură. Dar nu se specifica, în ce măsură trebuie ea să dea iubire, cui, şi mai ales de ce? De ce, când tot ce vrem să primim este numai amăreala unor vieţi neîmplinite a celor pe care îi alegem să meargă lângă noi. De ce îi alegem tocmai pe aceşti oameni? Pentru că ne-am obişnuit cu lipsa de suport şi chiar nu o dorim. De ce îi lăsăm să ne amărească viaţa? Pentru că aşa vrem, sau pentru că, prosteşte credem în ei? Poate, pentru că îi iubim, sau doar credem asta. Timpul e cel mai bun sfetnic, şi chiar dacă sunt tristă în dimineaţa asta, îmi va trece...

marți, 28 octombrie 2008

Palatul de Justiţie

Poza e prelucrată. Am încercat să scot în evidenţă frumuseţea de toamnă pastelată a clădirii (ignorând maşinile şi blocul învecinat).

Zilele Bucureştilor 2008

Mi-a plăcut ideea de a prelucra poza un pic exagerat, accetuând contrastul, pentru a captura izul de Bucureşti vechi...

Arcul de Triumf

Poza a dost făcută cu ocazia Zilelor Bucureştilor 2008 şi prelucrată cu ajutorul adobe lightroom.

luni, 27 octombrie 2008

Să trăiţi bine sau teoria haosului la români

Care ar fi legătura între creşterea salariilor cu 50% şi situaţia în care ne aflăm? Păi e bine că, măcar un român din 10 îşi dau seama de efectele negative ale unei decizii promulgate numai dintr-un interes promoţional premergător alegerilor din toamnă. Păcat că se duc pe apa sâmbetei cei aproape 10 ani de chinuri, numai pentru că noi decidem că e "bine" ce se întâmplă. Dar, hai să ne uităm un pic şi la cifre - un exemplu este deprecierea leului, de Vineri 25,10,2008 de la 3.59 la 3.72, imediat după ce Băsescu a promulgat această lege. Alt hint? Indicatorii bursei care au scăzut, tot Vineri, cu 15%. Cred că suntem un pic inconştienţi şi masochişti pentru că ne vrem răul continuu, fără să ne dăm prea bine seama de consecinţe. Dar, cum am putea, când aproape nimeni nu vrea să ne explice mai pe îndelete care sunt mecanismele ce stau în spatele unor astfel de legi individualiste, de partid. Şi chiar dacă se mai găseşte cineva care să încerce, pe o ureche ne intră şi pe cealaltă ne iese, din lipsă de timp, interes, o prea mare oboseală a simţurilor sau pură nesimţire...aş vrea să ştiu. Surse: http://www.standard.ro/articol_65336/ratingul_s_p_trage_in_jos_leul__bursa_era_deja_ko.html http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/108217/Scandalul-50--luat-la-bani-marunti.html http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/51335/Leul-deprecieri-de-1-4-in-sedinta-de-vineri.html http://www.wall-street.ro/slideshow/Piete-de-capital/51381/Criza-financiara-la-BVB-Se-poate-si-mai-rau.html http://www.adevarul.ro/articole/scandalul-50-luat-la-bani-marunti.html http://www.adevarul.ro/articole/tariceanu-politicile-populiste-vor-narui-cresterea-economica-in-cateva-luni.html